11 OCTOMBRIE – ZIUA MONDIALĂ A OBEZITĂȚII

Print Email This Post 103 vizualizari
11 Octombrie 2018, Categorie: Sfatul medicului

Despre greșeli, prevenție și sănătateobesity

 

In ultimele decade, obezitatea a devenit una dintre cele mai frecvente boli de nutriţie din lume, având amploarea unei pandemii. OMS apreciază că există 250 de milioane de persoane cu obezitate  în lume, dintre care 22 de milioane sunt copii cu vârste mai mici de 5 ani.

 

Unde greșim?

 

O mare contribuție o au ieșirile în oraș. Studiile arată că în ultimele 4 decenii consumul de alimente “în afara locuinţei” a crescut alarmant. Este bine cunoscut că luarea meselor ”în oraş” poate conduce la exces caloric şi la creşterea riscului de obezitate, din pricina porţiilor mari şi a densităţii calorice ridicate . Iată câteva din caracteristile  alimentelor servite în afara casei:

 

  • Hamburgeri: 398 kcal → 486 kcal
  • Cartofi prăjiţi: 188 kcal → 256 kcal
  • Snacksuri sărate: 132 kcal → 225 kcal
  • Băuturi carbogazoase 144 kcal → 195 kcal

 

Specialiștii susțin că dezechilibrul energetic poate fi reprezentat de un exces de numai 30 kcal pe zi, corespunzătoare unui sfert de doză de suc carbogazos, câtorva cartofi prajiţi sau unei jumătăţi de prajitură . Un surplus de 50 kcal/zi poate duce la creşterea greutăţii cu 1kg/lună.

 

Aflate la îndemâna tuturor, băuturile carbogazoane și sucurile, au un impact devastator asupra organismului.  O sticlă de 500ml de suc carbogazos conţine până la 13-15 linguriţe de zahăr, echivalentul a 240 kcal. Chiar şi sucul natural de fructe, considerat adesea o variantă sănătoasă, conţine în realitate aproape aceeaşi cantitate de zahăr. De exemplu în 220ml suc de portocale se găsesc aproximativ 10 linguriţe de zahăr, echivalentul a 25 grame de fructoză, susține medicul pediatru, Conf.Univ.Dr. Cristina-Maria Mihai.

 

Fructoza are asupra ficatului acelaşi efect ca şi consumul de alcool, determinând acumularea de grăsime în celulele hepatice, producând ceea ce se numeşte ficat gras non-alcoolic, întâlnit mai frecvent la vârsta pediatrică iar potrivit studiilor efectuate de Asociaţia Americană de Epidemiologie, Prevenţie/Nutriţie, Activitate fizică şi Metabolism în 2013, băuturile şi alimentele dulci cu un conţinut ridicat de fructoză sunt răspunzătoare de 183.000 decese pe an, a declarat Conf.Univ.Dr. Cristina-Maria Mihai.

 

Rolul părinţilor în ceea ce priveşte excesul alimentar este esenţial, mamele supraponderale având tendinţa să ofere copiilor porţii mai mari şi cu un conţinut mai mare de grăsimi, susține același medic. Specialist în Diabet și Nutriție pediatrică, medicul șef al secției de Pediatrie din cadrul SCJU “Sf. Apostol Andrei” Constanța, Conf.Univ.Dr. Cristina-Maria Mihai îi îndeamnă pe părinți:  

  • să evite utilizarea dulciurilor drept recompensă
  • să promoveze și să opteze pentru mese sănătoase bazate pe fructe proaspete, iaurturi simple, nuci şi în general a alimentelor bogate în fibre şi apă şi sărace în grăsimi şi zahăr
  • să nu sară niciodată peste micul dejun, acest obicei contribuind la însuşirea unei discipline alimentare
  • să încurajeze consumul adecvat de apă

 

În concluzie, potrivit medicului Cristina-Maria Mihai, promovarea susţinută a unei alimentaţii sănătoase şi a unei discipline alimentare, fără excese si cu o conştientizare a ceea ce se mănâncă şi în aceeaşi măsură a ceea ce se consumă, poate contribui la un management bun al obezităţii la copil, limitând rata expasiunii acestei epidemii.

 

 

 

Crina Kibedi

Compartimentul de comunicare și relații publice

SCJU Constanța

 

Fara comentarii