cauta articole:

Ministerul Sănătății pune piciorul în prag

7 Februarie 2013, Publicatie: Evenimentul Zilei

Din semestrul al doilea al acestui an, spitalele publice nu vor mai putea organiza licitații pentru anumite medicamente, materiale sanitare, echipamente sau servicii. Achizițiile se vor face centralizat de către Ministerul Sănătății.

Ministerul Sănătăţii (MS) a publicat proiectul de ordin pentru aprobarea listei medicamentelor, materialelor sanitare, echipamentelor medicale, echipamentelor de protecţie, a serviciilor, combustibililor şi lubrifianţilor pentru parcul auto pentru care se vor organiza proceduri de achiziţie centralizate, la nivel naţional. După intrarea în vigoare a acestui ordin, spitalele publice nu vor mai pot achiziţiona materialele și serviciile inlcuse pe listă. Începând cu cea de-a doua jumătate a anului în curs, toate necesitățile spitalelor vor fi asigurate de Ministerul Sănătății.

Pe lista dispozitivelor medicale pentru care spitalele publice nu mai au voie să organizeze licitaţii se regăsesc:

  • echipamentele de diagnostic sau tratament prin radiaţii ionizante, medicină nucleară, rezonanţă magnetică şi ultrasunete (exemplu: tomograf, angiograf, aparate de radiologie fixă şi mobilă)
  • echipamentele pentru anestezie şi terapie intensivă (aparat anestezie, aparat de ventilaţie, defibrilator, pat ATI etc.)
  • echipamentele cardiovasculare (defibriliatoare)
  • echipamentele pentru endoscopie, cele pentru explorare complexă cu ultrasunete (ecografe)
  • echipamente pentru diagnostic, pentru neonatologie, urologie
  • echipamentele pentru transport intraspitalicesc şi de utilizare în Urgenţă, cum ar fi paturile pentru transfer, tărgile sau cărucioarele pentru transport pacienţi

Ministerul se va ocupa şi de asigurările de tip CASCO ale ambulanţelor, de combustibilul auto, de serviciile de reparaţii, întreţinere şi furnizare de anvelope pentru ambulanţe, dar şi de serviciile de întreţinere aparatură medicală pentru ambulanţe, UPU şi terapie intensivă şi de serviciile de întreţinere aparatură imagistică. Pe lista materialelor sanitare care vo rfi achizționate direct de minister se numără catetere, ace de unică folosință, truse de perfuzie, seringi, vată, leucoplast și gel pentru EKG.

Lista medicamentelor care ar urma să fie achiziţionate de Ministerul Sănătăţii şi repartizate ulterior către spitalele publice cuprinde 412 produse, toate cu denumirea comună internaţională şi cu unitatea de măsură în care se prezintă (fiole, flacoane, capsule, bucăţi, plic, supozitor). Pe listă se regăsesc antibiotice, medicamente oncologice, medicamente pentru bolile cardiovasculare, pentru afecţiuni pulmonare cronice (bronşită acută, astm), pentru boli hematologice (anemii), boli digestive (gastrită, ulcer), psihice, neurologice (accident vascular cerebral), alergii, medicamente necesare în anestezia şi terapia intensivă, antiinflamatoare, dar şi banaelele paracetamol şi aspirină.

Decizia ministerului are scopul de a preîntâmpina disfuncționalitățile de aprovizionare a spitalelor, dar și reducerea fraudei de la licitațiile trucate. Având în vedere volumele mari ale achizițiilor, și prețurile vor fi mai bune, dau asigurări reprezentanții Ministerului Sănătății.

Șef de spital: „E un atentat la siguranța națională”

Decizia a stârnit controverse în rândul conducerii spitalelor. Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Constanţa, Dănuț Căpățână, o contestă din capul locului. El susține că selectarea unui singur producător ar afecta siguranța națională. „Dacă acel operator nu poate importa și se blochează distribuția, pentru că vorbim de sume uriaşe de plată, nu cumva vorbim de siguranţa naţională? Şi, dacă nu-ţi aduce marfa la timp, reziliezi contractul la nivel naţional? Dacă nu îndeplineşti clauzele, este reziliere de drept a contractului”. Managerul nu înţelege „de ce Ministerul Sănătăţii bagă în aceeaşi oală spitalele din subordinea consiliilor judeţene”.

Căpățână consideră că spitalele judeţene din subordinea autorităţilor locale ar trebui să-şi organizeze licitaţiille ca şi până acum, pe SEAP. „La seringi am făcut un calcul. La nivelul lui 2012, Spitalul Judeţean Constanţa a avut un necesar de un milion şi jumătate de seringi, în valoare de aproximativ 220.000 lei. Dacă înmulţim cu spitalele din aceeaşi categorie, care sunt 53, ne dă minunata sumă de 78 milioane de seringi. Nu mai vorbesc de celelalte, care probabil sunt încă pe atât. Deci asta înseamnă peste 150 milioane de seringi, in valoare totală de vreo 25 milioane lei. Deci trebuie să ai un stoc, tampon. Dacă împart aceste 150 milioane de seringi la 12 luni, trebuie să am minimum 15 milioane de seringi pe stoc. Ce înseamnă asta ca volum şi ca valoare. Ce operator îşi permite  să bage atâţia bani?”

De cealaltă parte, managerul Spitalului Floreasca, prof. dr. Radu Macovei, consideră că „este o decizie excelentă. În felul acesta, cei de la minister vor obține și prețuri de achiziție mult mai bune, având în vedere că vorbim de volume mari și vor scăpa și spitalele de toată bătaia de cap. Și nici nu ne vor mai putea acuza că trucăm licitațiile.”

Sursa articol

Ce se schimbă în Sănătate, de la 1 martie: COPLATA și lista serviciilor care nu sunt decontate

7 Februarie 2013, Publicatie: Evenimentul Zilei

Ministerul Sănătății a lansat în dezbatere publică proiectul Contractului cadru privind condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru 2013-2014. Vă prezentăm o sinteză a celor mai importante schimbări din Sănătate, care se vor aplica de la 1 martie, o dată cu intrarea în vigoare a noului contract.

Banii colectați prin coplată, de la pacienții internați, vor rămâne în bugetul spitalelor

Documentul prevede introducerea sistemului de coplată pentru spitalizare, alocarea de fonduri mai mari pentru medicii de familie și cei care lucrează în ambulatoriu, obligativitatea prescrierii rețetelor în sistem electronic și numește serviciile care nu vor mai fi decontate din fondul de asigurări.

COPLATA. Introducerea „taxei pe boală” este o premieră pentru sistemul de sănătate românesc. Coplata va fi încasată doar pentru serviciile medicale acordate în regim de spitalizare continuă. Excepție vor face serviciile spitalicești acordate la Urgențe, în secțiile de îngrijiri paliative și psihiatrie, serviciile spitalicești dispuse pe timpul judecării sau urmăririi penale sau serviciile acordate pacienților care necesită spitalizare de lungă durată (360 de zile).

Nivelul minim al coplății este de 5 lei, iar cel maxim, de 10 lei, valoarea ei exactă urmând să fie stabilită de fiecare unitate spitalicească pe baza unor criterii proprii. Banii colectați din coplată vor rămâne la bugetul spitalelor. Scutiți de această taxă vor fi copiii, studenții până în 26 de ani- dacă nu obțin venituri, gravidele, pensionarii care obțin venituri sub 740 de lei, veteranii de război și persoanele cu grad de handicap.

Bolnavii de cancer, obligați să facă trafic cu citostatice. „A plâns într-un spital din Barcelona ca să-i dea medicamentul”

SERVICII CARE NU SUNT DECONTATE. Pacienții vor plăti din buzunar, fie că sunt sau nu asigurați, următoarele servicii:

  • serviciile medicale acordate în caz de boli profesionale, accidente de muncă şi sportive, asistenţa medicală la locul de muncă;
  • unele servicii medicale de înaltă performanţă, altele decât cele prevăzute în norme;
  • unele servicii de asistenţă stomatologică, altele decât cele prevăzute în norme;
  • serviciile hoteliere cu grad înalt de confort;
  • corecţiile estetice efectuate persoanelor cu vârsta peste 18 ani;
  • unele medicamente, materiale sanitare şi tipuri de transport, altele decât cele prevăzute în norme;
  • eliberarea actelor medicale solicitate de autorităţile care prin activitatea lor au dreptul să cunoască starea de sănătate a asiguraţilor şi eliberarea de acte medicale la solicitarea asiguraţilor, cu excepţia celor prevăzute în norme;
  • fertilizarea in vitro;
  • transplantul de organe şi ţesuturi, cu excepţia grefelor de piele prevăzute în norme, a serviciilor medicale aferente stării posttransplant;
  • asistenţa medicală la cerere, inclusiv pentru serviciile solicitate în vederea expertizei capacităţii de muncă, a încadrării şi reevaluării gradului de handicap;
  • contravaloarea unor materiale necesare corectării văzului şi auzului: baterii pentru aparatele auditive, ochelari de vedere;
  • contribuţia personală din preţul medicamentelor, al unor servicii medicale şi al dispozitivelor medicale;
  • unele proceduri de recuperare şi de fizioterapie, altele decât cele prevăzute în norme;
  • serviciile acordate în cadrul secţiilor/clinicilor de boli profesionale şi cabinetelor de medicină a muncii;
  • serviciile hoteliere solicitate de pacienţii ale căror afecţiuni se tratează în spitalizare de zi;
  • serviciile de planificare familială acordate de medicul de familie în cabinetele de planning familial din structura spitalului;
  • activităţile care prezintă un interes deosebit pentru realizarea strategiei de sănătate publică: dispensare TBC, laboratoare de sănătate mintală, respectiv centre de sănătate mintală şi staţionar de zi psihiatrie;

Lista concretă a serviciilor care un vor fi decontate de Casa de asigurări va fi definitivată prin normele de aplicare a contractului cadru. Tot acolo se vor regăsi și serviciile cuprinse în pachetul de bază.

SPITALE PRIVATE VERSUS DE STAT. Deși ministrul Sănătății anunțase inițial că va tăia finanțarea din fondul de asigurări pentru spitalelor private, în proiectul Contractului cadru nu se face nicio referire directă sau indirectă la acest lucru. „Casele de asigurări de sănătate încheie contracte cu spitalele numai pentru secţiile/compartimentele care îndeplinesc condiţiile de desfăşurare a activităţii în conformitate cu actele normative în vigoare elaborate de Ministerul Sănătăţii cu privire la personalul de specialitate, corespunzător specialităţii secţiei/compartimentului, şi cu privire la dotările necesare pentru funcţionare”, se arată în proiectul MS. CNAS nu va încheia contracte cu spitalele care nu asigură continuitatea asistenței medicale cu cel puțin o linie de gardă. Decontarea se va face pe caz rezolvat, prin negociere cu Casa de asigurări.

ADEVERINȚĂ DOVEDITOARE. Dacă până acum salariații erau nevoiți să-și probeze calitatea de asigurat prin adeverința de salariat, iar pensionarii- cu adeverință de la Casa de asigurări, în noul proiect normativ, se arată că până la data introducerii cardului de asigurat, „dovedirea calităţii de asigurat se face electronic prin introducerea de către furnizorii de servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale a codului numeric personal al persoanei care necesită servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale în câmpul “CNP” din aplicaţia instalată pe site-ul CNAS la adresa www.cnas.ro/despre-noi/interfata-siui-online”. Doar în cazul în care persoana care necesită servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale cu excepţia celor din pachetul minimal de servicii medicale, ca urmare a interogării aplicaţiei instalată pe site-ul CNAS apare neasigurată, acesta va face dovada calităţii de asigurat printr-o adeverinţă de asigurat sau alte documente doveditoare.

MAI MULȚI BANI PENTRU ASISTENȚA PRIMARĂ. Prin proiectul de act normativ a fost modificată ponderea alocării de fonduri pentru asistența primară, adică medicii de familie și cei din ambulatoriu. Astfel, medicii de familie vor primi 70% pentru numărul de pacienți înscriși pe listă (plata per capita) și 30% pentru serviciul acordat unui pacient. De asemenea pentru serviciile dina mbulatoriu, valoarea punctului pentru serviciile medicale va crește de la 1,9 la 2.

Sursa articol