cauta articole:

Spitalul de Urgenţă, centru pentru donatori de organe

28 Februarie 2013, Publicatie: Telegraf Constanta

Diagnosticul de moarte cerebrală stabilit cuiva drag este o veste ce vine ca un trăsnet asupra oricărei familii, prietenilor. Este greu să accepţi trecerea în nefiinţă a persoanei dragi, aşa că de aici apare şi respingerea posibilităţii de a spune „da” propunerii de prelevare de organe. Dacă în alte ţări, transplanturile de organe de la persoane aflate în moarte cerebrală nu constituie niciun fel de problemă, existând un sistem extrem de bine pus la punct, astfel fiind salvate un număr important de vieţi, România este o ţară codaşă la acest capitol. Pacienţii în moarte cerebrală, după ce sunt declaraţi decedaţi, sunt duşi la groapă. Între timp, un număr important de bolnavi aşteaptă, ani şi ani, un organ salvator. Viaţa lor depinde de un organ sănătos care să-l înlocuiască pe cel bolnav. De câţiva ani se încearcă, şi în ţara noastră, să fie amenajate centre unde să poată fi prelevate organe. Directorul medical al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Constanţa, dr. Cătălin Grasa, a anunţat, ieri, vizita la SCJU a unor reprezentanţi ai Agenţiei Naţionale de Transplant (ANT), alături de doi specialişti ai proiectului care a fost lansat în 2011 de către Consiliul Europei – „Black Sea Area”, în care a fost cuprinsă şi România. „Se încearcă stabilirea unor posibilităţi noi de colaborare vizavi de ceea ce înseamnă donatori şi transplant pentru ţările riverane Mării Negre. A venit momentul să facem o evaluare, şi nu numai. Este un alt început pentru SCJU, să putem da şi noi donatori în ţară. Discuţia de ieri (marţi – n.r.) cu cei doi specialişti, unul din Institutul de Donări şi Transplant din Barcelona şi unul de la Spitalul Judeţean din Coimbra – Portugalia, a fost o trecere în revistă a ceea ce putem să facem aici, la SCJU”, a declarat dr. Grasa. Astfel, au fost vizitate secţiile implicate cu potenţiali donatori. Directorul medical a spus că a implementat sistemul ce se aplică şi în alte spitale din România, că au fost identificaţi medici anestezişti care se vor ocupa şi vor evalua, în funcţie de situaţie, pacienţi potenţiali donatori. „Suntem de acord şi este normal. Încercăm să plecăm la un drum nou. Pentru un an vom fi monitorizaţi. Considerăm că avem un potenţial, numai că trebuie să trecem de teama de a intra în această zonă şi de a prezenta familiei, corect şi concret, situaţia. O să ne folosim şi de experienţa centrelor din ţară care au deja donatori de organe”, a spus dr. Grasa.

PÂNĂ ACUM, LA SCJU S-AU FĂCUT TRANSPLANTURI DE RINICHI DOAR DE LA DONATORI VII. NU ORICE SPITAL POATE SĂ DEVINĂ CENTRU DE PRELEVARE DE ORGANE. ÎN GENERAL, DOAR SPITALELE DE URGENŢĂ CARE AU PACIENŢI POLITRAUMATIZAŢI, PACIENŢI CU ACCIDENTE VASCULARE CEREBRALE, PENTRU CARE SE STABILEŞTE DIAGNOSTICUL DE MOARTE CEREBRALĂ.

Donarea de organe se realizează pe baza unui sistem naţional bine pus la punct. Mai exact, explică dr. Grasa, imediat ce este anunţat un donator, echipe din centrele interesate pentru prelevare se deplasează la spitalul respectiv (ce este centru de donare), între timp fiind anunţate şi cele care vor executa transplantul, luându-se în calcul lista de aşteptare, compatibilitatea, evident cu anunţarea ANT. Echipa de specialişti care a venit la Constanţa a vizitat, luni, Spitalul din Oradea, care este pe primul loc în România la capitolul donatori, iar ieri a ajuns la Spitalul „Prof. Bagdasar Arseni” din Bucureşti.

Sursa articol

Vizitele în spitale, necondiţionate!

7 Februarie 2013, Publicatie: Telegraf Constanta

Extinderea programului de vizită în spitale, ca urmare a unui Ordin al Ministerului Sănătăţii (MS), în decembrie 2012, pe motiv că „sistemul a fost dezumanizat”, ţinând vizitatorii departe de pacienţi, prin limitarea programului, n-a făcut altceva decât să declanşeze un „adevărat război” în rândul multor manageri de spitale. Fiecare a venit cu explicaţii pertinente. Din toate s-a desprins o idee principală: numărul mare de vizitatori ar putea să crească numărul infecţiilor intraspitaliceşti. Trebuie subliniată, de asemenea, şi ideea potrivit căreia secţii/clinici, recent renovate, ar putea fi deteriorate mult mai rapid, asta dacă s-ar intra în spitale fără un echipament de protecţie. Aşa că reprezentanţii unităţilor sanitare s-au întrunit în cadrul Consiliilor de Administraţie şi au stabilit regulamente de ordine interioară, astfel încât să fie respectat şi Ordinul MS, dar să se ţină cont şi de menţinerea igienei impecabile – ce ar trebui să caracterizeze orice unitate sanitară. Nu toţi vizitatorii, însă, au agreat regulile impuse de unele spitale, aşa că au înaintat plângeri MS.

EXPLICAŢIILE MINISTERULUI DE RESORT MS interzice condiţionarea sau taxarea vizitatorilor spitalelor, indiferent sub ce formă are loc aceasta, respectiv cumpărarea de botoşi sau halate de unică folosinţă, a declarat, ieri, secretarul de stat în MS, dr. Raed Arafat. „În ultima perioadă, am primit reclamaţii privind condiţionarea vizitatorilor la accesul în spital, respectiv obligarea de a achiziţiona botoşei sau halate de unică folosinţă, chiar fără niciun bon. Ordinul din decembrie interzice condiţionarea sau taxarea vizitatorilor la intrarea în spital”, a spus secretarul de stat. Dr. Arafat a precizat că în perioada următoare va modifica acest ordin, incluzând o precizare expresă care să facă referire la acest aspect. „O astfel de măsură nu are nicio relevanţă privind oprirea sau eliminarea riscului de transmitere a unor boli infecţioase, aşa ceva nu se practică nicăieri. Conducerea spitalului, dacă doreşte, poate distribui botoşi şi halate de unică folosinţă numai în secţiile de terapie intensivă. În rest, este nejustificat”, a mai spus secretarul de stat. Dr. Arafat sfătuieşte populaţia să refuze „astfel de practici incorecte”.

„CUVÂNTUL” SPITALELOR Multe dintre spitalele din ţară şi-au întocmit, potrivit legii, un regulament de ordine interioară, regulament ce trebuie respectat cu stricteţe, atât de către personalul medical cât şi de către vizitatori. La Constanţa, potrivit managerului Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU), dr. Dan Căpăţână, atunci când va fi funcţional noul program de vizită, potrivit Ordinului MS, atât vizitatorii, cât şi studenţii şi medicii rezidenţi trebuie să intre în spital cu echipament de protecţie. „Este o decizie inclusă în Regulament şi aprobată de către Consiliul de Administraţie al Spitalului”, a declarat managerul. Dr. Căpăţână spune că nimeni nu va obliga pe careva să cumpere echipamentul de undeva anume. „Îl pot lua de la farmacii, de acasă, de oriunde. Este foarte important, pentru noi, ca oamenii să nu vină cu noroiul pe picioare în saloane, să nu se aşeze pe paturi cu hainele de stradă. Sunt reguli de igienă ce vrem să fie respectate”, a explicat managerul SCJU. La fel ca şi vizitatorii, şi studenţii, dar şi rezidenţii trebuie să respecte pacientul. Precizăm că SCJU beneficiază de clinici şi secţii la standarde europene, ca urmare a sprijinului Consiliului Judeţean Constanţa (CJC) – ce are în grijă SCJU, din punct de vedere administrativ . De când a preluat unitatea sanitară, CJC a investit 50 de milioane de euro în SCJU, astfel încât şi pacientul constănţean să beneficieze de condiţii la standarde UE. „Este păcat să deteriorăm ceea ce s-a realizat cu atât efort. Vrem să păstrăm totul în cele mai bune condiţii. Şi totul pentru pacient”, a spus managerul.

Sursa articol

Consiliul Judeţean salvează spitalul din Eforie Sud

7 Februarie 2013, Publicatie: Telegraf Constanta

Aprobarea hotărârii de reorganizare a Spitalului de Ortopedie, Traumatologie şi Recuperare Medicală (SOTRM) Eforie Sud şi transformarea acestuia în secţie exterioară a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa a fost singura soluţie pentru ca unitatea sanitară să nu fie închisă. În cadrul şedinţei de ieri a Consiliului Judeţean Constanţa (CJC), care administrează ambele unităţi sanitare, preşedintele CJC, Nicuşor Constantinescu, a declarat că era nevoie de măsuri ferme şi drastice, întrucât problemele financiare împiedicau efectuarea actului medical în cele mai bune condiţii. „Contrar a ceea ce a apărut în ultima perioadă în presă, CJC nu doreşte să facă nimic cu terenul de acolo. Eu chiar m-am luptat cu alţii interesaţi să preia acele terenuri. Mai mult decât atât, CJC a propus la Ministerul Sănătăţii ca pe terenul respectiv să fie construit Spitalul Regional. Însă, în urma unor studii, a fost aleasă altă locaţie (terenul unităţii militare din cartierul Km 4-5) pentru acest obiectiv”, a declarat Constantinescu. El a amintit faptul că nu a dorit niciodată să desfiinţeze unităţi sanitare şi că fostele guvernări PDL au fost cele care au închis spitale. „Din 2009, SOTRM Eforie Sud a început să se confrunte cu grave probleme financiare. În august 2010, managementul SOTRM a fost preluat de CJC fără a se primi din partea Ministerului Sănătăţii şi fondurile necesare administrării. Odată cu modificările legislative prevăzute în contractul privind acordarea asistenţei medicale pe anul 2012, dar şi în urma declasificării spitalului la gradul 5, finanţarea a scăzut în mod dramatic, ajungându-se la datorii uriaşe. Ca dovadă că CJC nu a dorit închiderea sau desfiinţarea acestui spital, o parte din datoriile SOTRM au fost plătite. De asemenea, se află în implementare un proiect finanţat cu fonduri europene de reabilitare şi dotare a ambulatoriului unităţii sanitare”, a spus Constantinescu.

Angajaţii unităţii sanitare din Eforie, prezenţi la şedinţa CJC de ieri, au înţeles şi acceptat explicaţiile oferite de conducerea CJC, sperând că reorganizarea va fi benefică atât din punct de vedere medical cât şi din punct de vedere financiar. „Din punct de vedere economic, această reorganizare va fi benefică pentru spitalul din Eforie, care avea probleme financiare serioase. Nu putem spune acum care va fi situaţia asistenţei şi a competenţelor medicale, urmând a fi stabilită ulterior, împreună cu colegii de la Spitalul Judeţean şi CJC”, a declarat şeful Secţiei Ortopedie din cadrul SOTRM, dr. Mihai Nicolae.

Sursa articol

Spitalul Judeţean îşi schimbă numele

7 Februarie 2013, Publicatie: Telegraf Constanta

Consilierii judeţeni au aprobat, ieri, hotărârea de modificare a denumirii celei mai mari unităţi sanitare din judeţul Constanţa. Potrivit hotărârii adoptate în şedinţa de ieri a Consiliului Judeţean Constanţa, noua denumire va fi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă „Sfântul Apostol Andrei” Constanţa. „Având în vedere că mai există spitale în ţară care au denumirea de Sfântul Andrei, comisia de atribuire a numelor a decis ca unitatea sanitară din Constanţa să fie Sfântul Apostol Andrei. După aprobarea hotărârii, sigla unităţii sanitare va fi compusă din sigla CJC şi cea a Sfântului Andrei. Eu propun ca pentru toate instituţiile să găsim denumiri care să le reprezinte”, a declarat preşedintele CJC. (R.N.)

Sursa articol 

Serviciu social non-stop la Spitalul de Urgenţă

28 Ianuarie 2013, Publicatie: Telegraf Constanta

Managerul Spitalului de Urgenţă Constanţa, dr. Dan Căpăţână: „S-au salvat vieţile a 140 de oameni. Avem speranţe ca Ministerul Sănătăţii să ne introducă în Programul Naţional de Infarct Miocardic, astfel încât să avem o finanţare corespunzătoare, să putem interveni în cât mai multe cazuri.” … detalii »

Pagina 1 din 212